„Mami, dacă eu nu te compar cu altă mamă, tu de ce mă compari cu alt copil?”

Nimeni nu deține adevărul absolut! Nimeni nu poate susține că știe cum să crească copilul perfect, cum nimeni nu poate spune că e părintele perfect. Dar știi care este adevărul absolut? Iubirea necondiționată.

Această iubire nu poate fi alterată de nimeni și nimic. Este în regulă să greșești, dar nu uita să te întorci întotdeauna la iubirea necondiționată dintre tine și copilul tău.

“Dragă mami,

Te iubesc! Ești atât de importantă pentru mine și am atât de multă încredere în tine! Îți amintești atunci când mi-ai dat prima bucățică de broccoli?

N-aveam de gând să gust chestia aia, dar am făcut-o datorită ție. Tu mi-ai dat încredere și până la urmă, m-am convins că nu e chiar atât de rău pe cât pare.

Mai ții minte când aveam dureri din cauza dinților? Nu credeam că voi mai avea vreodată liniște, până când m-ai luat în brațe, mami. Ce bine era în brațele tale calde!

Dar când am căzut prima dată, îți amintești? M-am speriat și eram gata să plâng, deși, să fiu sincer, nu m-a durut chiar atât de tare. Mi-ai zâmbit și m-ai pupat cu atâta drag, încât am râs și eu.

Îți amintești, mami, când toată lumea îți spunea să nu mă iei atât de mult în brațe pentru că voi deveni prea răsfățat?

Cu toate astea, tu alegeai să faci pe dos, iar eu eram în brațele universului.

Tu ești Universul meu, mami. Zâmbetul ăla cald pe care numai tu îl poți avea, brațele alea care sunt mai bune decât oricare alt leagăn, cuvintele tale care sună mai bine decât oricare alt cântec! Mami, toate astea mă fac puternic!

Am mai crescut, ce-i drept, dar tot am nevoie de tine. Am nevoie de Universul meu și la câteva luni și mai târziu, când voi fi mare.

Mai ții minte când ai hotărât că trebuie să dorm în camera mea? Am suferit, mami.

Nu-ți mai simțeam respirația și nici bătăile inimii. Dar am înțeles. Am înțeles că ai nevoie să dormi lângă tati.

Mai ții minte când ai hotărât că trebuie să mă încalț singur? Îmi plăcea să mă răsfeți, dar am înțeles că trebuie să o fac și singur.

Mai ții minte când m-ai dus prima dată la grădiniță? Tu nu mai erai acolo, dar am înțeles că trebuie să-mi fac prieteni și să descopăr lumea.

Mai ții minte când aveai răbdare cu mine și îmi prezentai toate alimentele alea lipsite de gust pe care trebuia să le mănânc? Am înțeles că îmi fac bine.

E adevărat că uneori simțeam nevoia să le scuip, dar tu aveai răbdare și le pregăteai în fel și chip, până când începeau să-mi placă.

Mami, tu ești Universul meu.

Ești cea mai bună mamă din lume! Știi? Eu sunt mic, dar tu mă faci mare. Mami, tu ești cea mai importantă ființă din viața mea!

Am încredere absolută în tine! Și nu, nu mi-aș fi dorit vreodată altă mamă. Nu există altă mamă mai bună decât tine!

Dragă mami, dacă eu nu te compar cu altă mamă, tu de ce mă compari cu alt copil?

Atunci când îmi spui că alt copil face un lucru mai bine decât mine, atunci când îmi spui că alt copil învață mai repede decât mine, atunci când îmi spui că alt copil e mai cuminte decât mine, sufăr. Simt că nu te merit, mami. Că nu sunt suficient de bun pentru tine.

Oare nu cumva așa te-ai fi simțit și tu, dacă ți-aș fi spus că altă mamă e mai bună decât tine?

Dragă mami, știi ce? Nu există nicio mamă pe lumea asta pe care să o pot compara cu tine.

Tu ești unică! Ești perfectă! Ești frumoasă! Ești a mea!

Nu mă mai compara cu alt copil. Știu că uneori uit ce îmi spui.

Știu că uneori îți pierzi răbdarea. Știu că ai multe așteptări de la mine. Eu am o singură așteptare de la tine: să mă iubești.

E suficient să știu asta ca să devin cel mai bun copil din lume! E suficient să știu cât de mult mă iubești ca să devin adultul la care visezi.”

Dragi părinți, amintiți-vă cu câtă răbdare ați început călătoria asta! Iubire, răbdare și susținere.

De atât are nevoie un copil pentru a crește frumos. Sigur, uneori ne pierdem cu firea. E normal. Dar ne putem cere scuze atunci când greșim și să o luăm de la capăt.

Loading...